Despre doliu: un an din viata lui Leon W

Despre doliu. Un an din viața lui Leon W. tratează din perspectivă multiplă – psihologică, antropologică, liturgică și literară – chestiunea rugăciunii de doliu, a "kaddish“-ului ca potențial element de unificare a religiosului și tradiției, văzute din perspectiva modernității tîrzii. Pornind de la jurnalul de doliu al lui Leon Wieseltier, Kaddish, lucrarea surprinde mutațiile petrecute în sfera religiosului într-o lume din ce în ce mai desacralizată. Demersul se dorește a fi și o reconstituire a unei "biografii exemplare“, urmărind avatarurile de natură psihologică și culturală survenite pe parcursul anului în care, conform credinței iudaice, autorul a ținut doliu în urma morții tatălui său.

"În Talmud găsim această frază: «Cînd moare un înțelept, toți sînt rudele lui». Cu ea și-a început Leon Wieseltier textul pe care l-a scris la moartea maestrului său, Isaiah Berlin. Contrariat de caracterul enigmatic și profund al acestei fraze, Mircea Mihăieș a dedicat elucidării ei o investigație tulburătoare, la capătul căreia aflăm ce mai înseamnă pentru omul modern să țină doliul religios și rugăciunile de mîntuire pentru părintele său mort. Pasiunea investigației îl ține pe cititor cu sufletul la gură, într-o situație care ne va ține pe toți, la timpul potrivit, fie cu sufletul cernit, fie cu el trecut în/de beznă. Cînd moare un om, toți îi poartă doliul. Despre doliu este o carte superbă, care ne privește cu insistență pe toți.“ (H.-R. Patapievici)

Despre doliu. Un an din viața lui Leon W. tratează din perspectivă multiplă – psihologică, antropologică, liturgică și literară – chestiunea rugăciunii de doliu, a "kaddish“-ului ca potențial element de unificare a religiosului și tradiției, văzute din perspectiva modernității tîrzii. Pornind de la jurnalul de doliu al lui Leon Wieseltier, Kaddish, lucrarea surprinde mutațiile petrecute în sfera religiosului într-o lume din ce în ce mai desacralizată. Demersul se dorește a fi și o reconstituire a unei "biografii exemplare“, urmărind avatarurile de natură psihologică și culturală survenite pe parcursul anului în care, conform credinței iudaice, autorul a ținut doliu în urma morții tatălui său.

"În Talmud găsim această frază: «Cînd moare un înțelept, toți sînt rudele lui». Cu ea și-a început Leon Wieseltier textul pe care l-a scris la moartea maestrului său, Isaiah Berlin. Contrariat de caracterul enigmatic și profund al acestei fraze, Mircea Mihăieș a dedicat elucidării ei o investigație tulburătoare, la capătul căreia aflăm ce mai înseamnă pentru omul modern să țină doliul religios și rugăciunile de mîntuire pentru părintele său mort. Pasiunea investigației îl ține pe cititor cu sufletul la gură, într-o situație care ne va ține pe toți, la timpul potrivit, fie cu sufletul cernit, fie cu el trecut în/de beznă. Cînd moare un om, toți îi poartă doliul. Despre doliu este o carte superbă, care ne privește cu insistență pe toți.“ (H.-R. Patapievici)